Efectul de seră

Efectul de seră

Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora efectului de sera, desi Guido Visconti, foarte apreciat chiar si in afara Italiei, spunem, in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca “ar putea fi vorba de variatii normale ale climei”.

Crescand concentrati de anhidrida carbonica si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera, in anul 2050 supraincalzirea va atinge 4-5 grade.

Unele studii afirma ca, si in absenta unei ulterioare acumulari de anhidrida carbonica, variatile in curs ar fi suficiente pentru a face sa creasca cu un grad temperatura. E posibil…numai Dumnezeu poate decide!

Ne aflam totusi in ajunul unei perioade de maxima radiatie solara, datorata pozitiei astrului, aproape perpendiculara fata de axa terestra, lucru care se intampla o data la 21 de mii de ani. Aceasta produce o mai mare in calzire datorita factorilor astronomici, incat experti in clima au anuntat o vara foatre calda pentru anii de dupa 2007.
Si totusi nu toti climatologii au aceeasi opinie asupra previziunilor pe termen mediu sau lung. Rogers Revell de la Universitatea din San Diego afirma ca variantele aflate in joc sunt atat de numeroase, incat este imposibil sa se prevada viitorul. Nivelul anhidridei carbonice ar putea urca pana la 370 de parti la milion pana in nu indepartatul an 2020 sau dupa Aceasta modesta crestere ar fi de ajuns pentru a face sa urce temperatura globului cu 2 grade. Chiar daca nu trebuie sa apelez prea usor la unele comparatii, nu este inoportun sa amintesc ceea s-a intamplat acum… ”cateva milioane de ani” pe planeta Venus, unde un excesiv efect de sera a determinat, progresiv, actuala temperatura de 480 grade si o atmosfera de 90 de ori mai densa decat cea terestra.

Problema nu este a celor 2 grade in plus, daca nivelul anhidridei va atinge 370 de parti la un milion prin anul 20.., ci aceea a unei continue cresteri a efectului de sera care, daca nu va fi impiedicat, ar duce Terra, in cateva secole in situatia unei imposibilitati de mentinere a vietii.

Scenariile ipotezei “calde”pentru perioada 1989-2050merg la o previziune de crestere cu 1, 6 grade centigrade a temperaturii medii globale a planetei noastre, la ceea infricosetoare de circa 5 grade. Cresterea temperaturii nu va fi aceeasi pe pamant. La Ecuator ar fi mai mica iar la poli mai mare. Toti sunt de acord ca mare parte a cresterii temperaturii ar interveni in lunile de iarna, astfel incat anotimpurile ar tinde sa se uniformizeze. De exemplu, in Italia cresterea temperaturii ar fi aproape dubla fata de Ecuator.

In plus, cresterea temperaturii ar dauna mult zonelor urbane. Un plus de caldura, provocat de tevile de esapament, de lipsa de ventilatie, de asfalt si beton sau de dificila patrundere a vantului ca face aproape imposibila viata. Sa nu se creada ca probema ar putea fi rezolvata cu ajutorul instalatiilor de aer conditionat!Lasand la o parte faptul ca poate in anul 2010, sau putin dupa aceea, va trebui sa renuntam la ele, pentru a nu largi gaura din stratul de ozon, este bine cunoscut ca, racorind casele, instalatiile sporesc caldura in centrele urbane.

In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica decat cea actuala. O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape complet calotele polare, facand sa se ridice nivelul marilor. Aceasta ar creste, prin efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri

Presupusa topire a calotelor ar conduce, intre altele la o cursa nemiloasa pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor. Nu este vorba de o problema fundamenatala, dar merita osteneala de a o releva.

Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi. De exemplu, conform unui raport din noiembrie descoperirile stiintifice senzationale nu vor elimina drastic toate cauzele care produc cresterea temperaturii, nu va putea fi impiedicata o crestere a temperaturi cu 2 grade si poate chiar 2 grade si jumatate. Chiar si aceasta crestere ar putea produce infricosetoare dezechilibre ecologice.

Daca se va intampla o catastrofa, nu se poate spune ca nu a fost anuntata.

Pentru prima oara in istorie, omul a reusit sa intervina masiv asupra ecosistemului planetar, dar a facut-o fara a prevedea consecintele.

Pentru a combate poluarea generala a atmosferei planetei noastre, nu este de ajuns sa se reduca drastic anhidrida carbonica, principala responsabila pentru efectul de sera. Mai trebuie sa descreasca hotarator raportul celorlalte substante care contribuie la acest fenomen, ca hidrocarburi rezultate din arderea materialelor fosile, dar nu numai acestea, ci si sulf, azot, etc.

Nici S.U.A. nu au reusit sa limiteze aceste emanatii decat intr-o masura modesta.

A reinstitui acum controlul asupra situatiei este extrem de greu; dar, daca vrem sa evitam dezastrul, trebuie sa actionam cu inteligenta si curaj. …

Eseu realizat si inspirat dupa unele cercetari recente in domeniul Climei Terrei si a “fenomenului” incalzirii globale.
D.M